Intre Viktoria si cetateanul turmentat

Sambata seara ajung acasa, dar cum am deschis usa m-a luat nevasta in primire. Mi-a luat sacosele din maini si m-a trimis la plimbare vreo jumatate de ora deoarece tocmai spalase gresia din hol. M-am urcat in masina fara vreo tinta anume si m-am trezit iesind din oras inspre Harsova.

Am ajuns in Stelnica si am iesit de pe DN coborand spre Dunare. Cand m-am apropiat de pontonul unde acosteaza bacul am remarcat ca sunt cativa pescari acolo. Trei pescari si un chibit. Asta este. N-am bafta de singuratate. Opresc masina la vreo 20 de metri de ei si nici nu apuc sa iau contactul ca imediat chibitul ma ia in colimator si se deplaseaza spre masina. Ce naiba mai vrea si asta? Ajunge langa masina si ma saluta. Ii raspund la salut si astept sa vad ce vrea. Aparent nu vrea nimic. Credea ca ar fi cineva din sat si poate il ducea si pe el in sat. N-am inteles de ce a trebuit sa vina tocmai langa masina pentru a se convinge ca nu-s un satean. N-am inteles nici de ce trebuia sa il ia cineva cu masina. Pana in centrul satului nu erau decat vreo 2-300 de metri. Ii zic ca nu-s din sat desi vazuse asta destul de clar si astept sa plece. Ti-ai gasit. Cum sa plece?

Cobor din masina si omul incepe sa-mi povesteasca emanand arome de rachiu: "Io am 60 de ani. Si a venit odata un om in sat si mi-a zis: Tu esti baiatu' lu' nea Ion. Pai de unde stii? Ca nu te-am vazut niciodata. Nea Ion e tata. A murit. El era plecat din patruscinci din sat. Asta care m-a vazut si mi-a zis ca seman cu nea Ion. Adica cu 7 ani inainte sa ma nasc io. Cica semeni cu taica-tu. Asa e. Io seman bine cu tata."

Mi-am luat camera foto din masina. Vazusem o nava de pasageri coborand usor pe Dunare. Baiatu' lu' nea Ion care seamana bine cu nea Ion imi citeste intentiile si spune aratand spre nava "E ucrainian." Sper sa nu inceapa acu' sa imi debiteze si despre nava de pasageri. Numai ca cetateanu' turmentat e pus pe treaba. Asa ca il mint imediat "Stiu, l-am mai vazut." Omu' nu se lasa intimidat si incearca inca o discutie si pe tema ambarcatiunii ucrainiene. Ii arat casca din ureche si ii explic ca vorbesc la telefon. Nu-i convine, da' se indeparteaza.

In timpul asta nava se apropie usurel. Cetateanul turmentat vocifereaza mai incolo "E Viktoria. Are steag ucrainian. Zi tu daca vezi altceva." Ma prefac ca nu-l aud.

Dupa jumatate de minut ajung la mal si valurile iscate de Viktoria leganand barcile pescaresti care probabil sunt la fel de batrane ca baiatu' lu' nea Ion care seamana bine cu nea Ion.

Unii aleg autoturismul altora pentru a ajunge in sat... altii aleg vasul de pasageri pentru a se plimba pe Dunare... altii aleg avionul...

...dar apusul e acelasi.

Il urmaresc cu coada ochiului pe cetateanul turmentat. Si el ma urmareste pe mine. E clar ca deja are o idee fixa. Trebuie sa plece cu masina mea. Mai incerc cateva fotografii. Cum ma apropii de masina cum vine si el hotarat. Aplic o eschiva si ma las pe vine fotografiind un catelus. Baiatu' lu' nea Ion care seamana bine cu nea Ion incepe "Mare noroc avem cu cainii p-aci..." Ii arat casca si ii zic ca vorbesc la telefon. Rabufneste nemultumit "Da' mult mai vorbesti la telefon!" Se intoarce si se indreapta spre pescari. Acu' trebuie sa profit de neatentia lui. Ma urc in masina, pornesc motorul si imediat ma pun in miscare. Yesss! Strategia a dat rezultate. Cetateanu' turmentat se intoarce uimit si il vad cu coada ochiului cum imi face semne cu ambele maini, dar eu trebuie sa ma concentrez la directia in care ma deplasez. Ma indepartez si il vad in oglinda retrovizoare cum o ia agale catre sat suparat ca nu i-a reusit combinatia. Probabil se va opri la carciuma sa-si mai ridice moralul cu un rachiu.